Creșterea conștientizării asupra protejării mediului determină căutarea unor soluții alternative pentru gestionarea rămășițelor umane, iar una dintre cele mai promițătoare opțiuni este incinerarea cu apă. Practicile tradiționale de înmormântare au un impact semnificativ asupra resurselor naturale: în SUA, utilizarea sicrielor consumă anual milioane de scânduri de lemn de esență tare, mii de tone de metale precum cuprul și bronzul, peste o sută de mii de tone de oțel și mai mult de un milion și jumătate de tone de beton. Mai mult decât atât, se folosesc anual cantități considerabile de lichide de îmbălsămare pe bază de formaldehidă, care au efecte negative asupra mediului.
Incinerarea cu apă, cunoscută și sub denumirea de hidroliză alcalină, este o tehnologie veche de aproape două secole, folosită inițial pentru eliminarea cadavrelor de animale. Procedura presupune plasarea corpului într-un container de oțel, umplut cu o soluție de apă și alcaline, și încălzit la 90°C. În decurs de 10 ore, corpul se descompune în componente simple precum aminoacizi, peptide, săruri și zaharuri, replicând astfel în mod accelerat procesul natural de descompunere.
Unul dintre marile avantaje ale incinerării cu apă este consumul redus de energie, deoarece încălzirea apei necesită mai puțin combustibil decât arderea corpului prin incinerarea clasică. De asemenea, această metodă nu produce emisii dăunătoare în aer, majoritatea agenților patogeni sunt neutralizați, iar lichidul rezultat poate fi eliminat în siguranță prin sistemul de canalizare. Rămășițele osoase sunt uscate și măcinate pentru a fi plasate într-o urnă funerară.
Problemele legate de spațiu, costuri și impactul ecologic asociate cu înmormântările clasice devin tot mai acute la nivel global. Pe măsură ce prețurile cresc și spațiile devin tot mai limitate, metode precum incinerarea cu apă ar putea deveni standardul în gestionarea rămășițelor umane în viitor, oferind o alternativă mai sustenabilă și mai prietenoasă cu mediul.
Foto: Pixabay
