În ultimii ani, ideea că trăim într-o simulare sau într-un univers virtual a captat atenția oamenilor de știință și a publicului larg. Chiar dacă această teorie pare desprinsă din filmele SF, există cercetători care susțin că există dovezi care ar putea susține această ipoteză. În filmul de succes The Matrix, personajul principal Neo descoperă că trăiește într-o realitate simulată. Deși acest concept se află în domeniul science fiction-ului, un cercetător susține că poate fi adevărat.
Un nou concept științific
Unul dintre cercetătorii care susțin această teorie este profesorul Melvin Wopson de la Universitatea din Portsmouth. Într-un studiu publicat în jurnalul AIP Advances, el a propus un nou concept numit „al doilea principiu al infodinamicii”, care explică comportamentul informației în univers.
Conform acestui principiu, entropia sau dezordinea într-un sistem informațional scade în loc să crească. Aceasta este în contradicție cu al doilea principiu al termodinamicii, care afirmă că nivelul dezordinii într-un sistem crește sau rămâne constant.
Informația și comportamentul său
Potrivit profesorului Wopson, comportamentul informației în univers seamănă cu procesul de ștergere sau comprimare a codului în calculatoare. Aceasta sugerează că universul nostru ar putea fi, de fapt, un univers simulat, în care informația este esența fundamentală a realității.
Simetria și teoria simulării
Un alt argument în favoarea teoriei simulării este observația că natura prezintă un nivel ridicat de simetrie. Profesorul Wopson afirmă că simetria pe care o observăm în lumea noastră, precum simetria la nivelul florilor sau a moluștelor de mare, ar putea fi o dovadă a faptului că trăim într-un univers simulat.
Din perspectiva teoriei simulării, simetria ar fi un mecanism de optimizare sau de „randare” a lumii, construită în format digital. Astfel, observarea simetriei ar putea fi un indiciu că suntem într-o simulare.
Alte susțineri ale teoriei simulării
Nu doar profesorul Wopson susține teoria simulării. Aceasta a atras atenția și unor personalități cunoscute, precum Elon Musk, fondatorul companiei Tesla. Conceptul este încadrat în ceea ce se numește fizica informației, care presupune că realitatea fizică este alcătuită din biți de informație.
Informația ca al cincilea stadiu al materiei
Profesorul Wopson merge mai departe și afirmă că informația ar trebui considerată al cincilea stadiu al materiei, alături de solide, lichide, gaze și plasmă. El merge chiar mai departe și sugerează că informația ar putea avea masă și ar putea fi partea nevăzută a materiei întunecate din univers.
Potrivit acestuia, este posibil ca cantitatea de biți digitale să depășească numărul de atomi de pe Pământ în următorii 150 de ani, ceea ce ar duce la o „catastrofă informațională”. Aceasta ar însemna că am atinge capacitatea maximă de stocare și procesare a informației.
Implicațiile teoriei simulării
Dacă teoria simulării este adevărată, ar putea avea implicații majore asupra modului în care înțelegem universul și propria noastră existență. Cunoașterea acestui fapt ar schimba întreaga perspectivă asupra realității și ar ridica întrebări fundamentale despre cine suntem și care este scopul nostru într-o simulare.
